Valoros chirurg şi pasionat sportiv, dr. Mircea Ionescu a trăit şi profesat la Cluj până spre sfârşitul regimului ceauşist, stabilindu-se de atunci în Suedia. Două lumi x 2 este aşadar un titlu potrivit pentru recenta sa carte, prezentată de dl prof. dr. Mircea Popa, la Cartea confraţilor.

Săptămâna trecută, dl prof. dr. C. D. Zeletin a lansat, la Târgul de Carte Bookfest, primul volum al seriei „Scrieri“. Cele şapte tomuri anunţate vor aduna cele mai bune creaţii literare ale preşedintelui Societăţii Medicilor Scriitori şi Publicişti. Dl dr. Mircea Ciuhuţa ne prezintă principalele momente ale evenimentului.

Conceptul de boală genomică a fost introdus în 1998 de James Lupski, pentru descrierea afecţiunilor genetice produse prin rearanjarea structurii genomului uman. La rubrica Medicina genomică, dl prof. dr. Mircea Covic explică mecanismul general de producere şi trece în revistă câteva din aceste afecţiuni.

Printre manifestările din cadrul Galei „Viaţa medicală“ 2012 se numără şi expoziţia medicilor fotografi, sugestiv intitulată „România – Foaie de observaţie“. Ne-o prezintă dl prof. dr. Mircea Cinteză, preşedintele Arfomed, în cadrul ruricii Albumul cu clipe.

Factorii genetici au o mare influenţă în producerea variaţiilor individuale ale eficacităţii medicamentelor. Importanţa întregului genom în metabolizarea şi acţiunea medicamentelor este studiat de famacogenomică, disciplină a cărei dezvoltare ar putea permite, în viitor, personalizarea medicaţiei. Detalii, în articolul dlui prof. dr. Mircea Covic, la rubrica Medicina genomică.

Anual, Camera Lorzilor numeşte un Comitet pentru ştiinţă şi tehnologie, care analizează realizările din diverse domenii şi face recomandări organismelor guvernamentale britanice. Medicinii genomice i-a fost deja dedicat un al doilea raport, în 2009. Un model demn de urmat de orice ţară interesată de progres, pe care îl descrie şi comentează, la rubrica Medicina genomică, dl prof. dr. Mircea Covic.

Cum au contribuit genetica, apoi genomica la îmbunătăţirea tratamentului bolilor? Graţie lor, medicina a căpătat noi atribute: stratificată, de precizare, individualizată, predictivă. Despre toate acestea, în articolul semnat de dl prof. dr. Mircea Covic.

Au trecut de la „naşterea“ medicinii genomice. Lumea ştiinţifică a făcut un bilanţ al realizărilor şi perspectivelor în domeniu, constatând o discrepanţă între aşteptări şi realizări. Dl prof. dr. Mircea Covic trece în revistă, la rubrica Medicina genomică, progresele importante, între care identificarea regiunilor/locilor genomici, cu două consecinţe – predicţia riscului de boală şi elucidarea mecanismelor patogenice ale unor afecţiuni.

Drumul de la descifrarea structurii genomului uman până la îmbunătăţirea profundă a practicii medicale „la patul bolnavului“ trece prin diferite etape: înţelegerea biologiei genomului, a patologiei bolilor şi progresul ştiinţei medicale. Acest traseu, cu implicaţiile sale, este descris de dl prof. dr. Mircea Covic, în cadrul rubricii Medicina genomică.

Medicina genomică reprezintă aplicaţii ale genomicii în practica clinică. Răspunsuri la întrebarea din titlu creionează dlprof. dr. Mircea Covic la rubrica Medicina genomică.

26 iunie 2000, ziua în care preşedintele SUA, Bill Clinton, anunţa finalizarea primului studiu al hărţii genomului uman, este considerată „data de naştere“ a medicinii genomice. Aceasta redefineşte concepţiile actuale despre boală şi pune bazele medicinii individualizate. Prof. dr. Mircea Covic aduce în discuţie cele două concepţii polare despre boală, care au influenţat evoluţia medicinii şi enumeră cele cinci atribute („5P“) ale medicinii individualizate, la rubrica Medicină genomică.

Variaţiile structurale ale genomului, combinate cu efectele mediului în care trăim, determină unicitatea individuală şi contribuie semnificativ la diferenţele răspunsului la agresiunile mediului, la eficienţa unor medicamente şi la susceptibilitatea în faţa bolii, deschizând calea medicinii personalizate. Mai multe detalii în articolul semnat de dl prof. dr. Mircea Covic la rubrica Medicina genomică.

Secvenţierea genomului  uman a adus numeroase informaţii noi, unele surprinzătoare, privind structura şi arhitectura sa. Care sunt acestea, aflaţi de la dl prof. dr. Mircea Covic, la rubrica Medicina genomică.